N-are rost

N-are rost să ţinem scorul. Cine pe cine iubeşte mai mult? Cine pe cine respectă mai mult? Cine cui îi face mai multe favoruri?

Şi de-asta e bine să ai un animal de companie. Pentru că el te învaţă că unele fiinţe au nevoie de afecţiune şi de atenţie şi când tu nu ai chef. Ele au nevoie de afecţiune şi în momentele în care tu simţi că ai nevoie de un moment în care doar tu să fii centrul univerului. Ele cuceresc centrul universului şi îşi iau doza de afecţiune, iar acest lucru nu îţi demonstrează slăbiciunea, ci puterea. Aşadar, tu nu aveai nevoie să te simţi centrul universului, ci aveai nevoie de un imbold care să te facă să înţelegi că poţi supravieţui şi fără a fi buricul pământului.

E bine să ai un animal de companie, indiferent că este câine, pisică, şobolan, hamster, dihor sau papagal. El o să te înveţe că afecţiunea pe care o reverşi peste o altă fiinţă este fericirea ta, transfigurată într-o formă pe care nu o pot înţelege decât cei care au trecut pe acolo. Nu eşti stăpân, nu eşti sclav. Nu eşti dominat de hormoni şi nici de timpuri.

Există afecţiune pe care, cumva, prin nişte sinapse şi edeme sufleteşti o putem atinge cumva şi ea este suficientă pentru a putea exista. Ne trebuie cel puţin o sursă de afecţiune. Ne trebuie să ştim că nu depindem de oameni pentru afecţiune. Abia apoi o vom putea dărui îndărăt, construind umanisme şi omeniri pe baza unui sentiment simplu răsărit din faptul că mâţa sau câinele tău te-a lins pe mână.

Atât este suficient. Un mic semn de atenţie. Ne place să ştim că ceilalţi sunt atenţi la noi. Ne place să ştim că, pentru cel puţin o fiinţă supravieţuitoare, suntem importanţi.
Şi suntem. Suntem nişte fiinţe uimitoare care, ajungând până aici, ne-am peticit inimile, am folosit muzică în loc de analgezic pentru suflete, am sărit prăpăstii imaginare şi am poposit în văi bântuite de conştiinţe proprii sau împrumutate. Am văzut zori şi apusuri – unele ne aparţineau, altele nu. Am simţit mirosuri care ne îndulcesc firea şi altele care ne cheamă la război, chiar şi atunci când vocea interioară invocă neutralitatea. Am fost în timpuri – înainte şi înapoi – care ne-au dat de gândit şi ne-au făcut să alegem cine suntem.

Suntem nişte oameni minunaţi. Tu, mai ales. Şi poate că şi eu, la o adică. Dar tu… sunt sigură că tu te regăseşti aici. Şi că ai trecut prin furtuni şi arşiţe nebănuite, pe care nimeni altcineva nu le-a trăit şi, deci, pe care nimeni altcineva nu le poate judeca. Ai trecut prin războaie fără izvoare istorice, dar care ţi-au lăsat cicatrici pe neuroni ori pe legăturile emoţionale şi care uneori îţi provoacă scurt circuite, cu reacţii adverse diverse (lipsa poftei de mâncare, insomnii, sete nemăsurabilă de alcool sau de altele).

Ai ajuns aici şi ai supravieţuit. Eşti un om minunat. Nici măcar nu contează câte kilograme ai, ce filme ai văzut sau ce soi de muzică preferi. Nu contează câte cărţi ai citit sau pe câţi melci ai călcat. Contează ce alegi să faci de acum încolo.

Contează că eşti aici.

Contează că nici nu ai cum să ştii pentru cine vei fi model.

Şi n-are rost să judeci. N-are rost să te consumi. N-are rost să ai aşteptări de la oameni. N-are rost să visezi cai verzi pe pereţi.

Dacă vrei neapărat, îţi pot desena eu caii. Sau tu. Există şabloane şi abţibilduri. Şi afecţiunea ţi-o culegi din flori, din animale, din voluntariat, din părinţi, din zâmbete adunate de pe stradă.

N-are rost să ţinem scorul. Eu, astăzi, te iubesc. Astăzi te mângâi, te pieptăn, mă asigur că ai tot ce ţi-ai putea dori. Peste câteva zile (să fie fără număr), mă zgârii. Peste alte câteva zile, mă pupi, mă mângâi şi îmi torci. Este despre pisica mea. Dar, într-un final, suntem la egalitate. N-are rost să ţinem scorul. 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: