Măritaţi-vă, maică!

„Sînteţi tinere, sînteţi frumoase, măritaţi-vă, maică! Oţi găsi voi un prostălău cu bani care să vă ia!” – aceasta este lecţia plină de înţelepciune a doamnei administrator, pornită pe faptul că eu, obraznica de mine, am bani, dar nu vreau să îi plătesc ei raţia.

Deci, de ieri, de când am avut minunata convorbire, calmă şi respectuoasă, am un nou scop în viaţă. Să găsesc un prostălău. Am să ies în fiecare zi, dis-de-dimineaţă, să strig pe geam „Prostălăăăăău! Prostălăăăăău!” Şi, dacă îmi răspunde careva, prima întrebare este: „Ai bani?”

Ce atâta independenţă? Ce emancipare? Ce stimă de sine? Important este să fii măritată şi să plăteşti facturi. Acu’, cât mai eşti tânără, că p-ormă nu te mai ia nimenea şi rămâi fată bătrână, fără casă, fără masă şi cu datorie la întreţinere.

’tu-i  şiapa mă-sii de întreţinere!

„Doamnă (zice eu), dacă eram fata dumneavoastră, îmi mai dădeaţi acelaşi sfat?”

„Păi sigur! Iote-l p-a’ meu! Nu l-am pus de s-a-nsurat?” (omul, în toată firea, era de faţă)

„Şi? S-a însurat pe bani? Produce şi el ceva sau…?”

La care ăsta „micu’ ” s-a ruşinat tot şi a început să taie chitanţe.

Problema nu ar fi că o femeie scrântită la ureche şi cu frustări comuniste adunate şi cultivate ani de-a rându’ îmi zice să mă mărit, deşi mie nici prin spatele urechii nu mi-a trecut această idee… Problema este că sînt atâţia nesimţiţi pe faţa şi pe spatele Pământul, de biata planetă geme şi n-o aude nimeni.

De ce iau babe comuniste decizii de viaţă pentru străini? De ce vor oameni cu nazuri de oameni capabili şi inteligenţi să calce în picioare pentru salarii de pişat alţi oameni capabili şi inteligenţi şi talentaţi? De ce încă mai permitem să se fure voturi? De ce lăsăm şoferii să parcheze pe trecerea de pietoni? De ce nu suntem în stare să ne apreciem şi să ne respectăm unii pe alţii, aşa mulţi şi bipezi cum suntem? De ciudă! Şi tot de ciudă o să şi murim!

„Da, da’ mie nu mi-e ciudă că-s io supărat! Mi-e ciudă că-s alţii fericiţi!” (cum ar zice marele înţelept Mo)

Advertisements

1 Comment (+add yours?)

  1. Ionut
    Mar 24, 2015 @ 18:36:08

    m-a atras titlul; de discutat pe text, delicios pe alocuri, mai putin pe final :)) (nu rad aiurea)

    insa nu-mi iese din minte bucatica asta de text: “…e ca şi cum ai înghiţi în fiecare zi o lingură de făină, crezând că te scapă de răceală.” pff :))

    ok, urmatorul text: “Erou – eu, pt mine”; ia sa vedem… 🙂

    Reply

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: