Scrisoare ţie

 Dragă TU,

Aş vrea să îţi spun mai direct de atât, dar cu siguranţă n-aş găsi cuvintele potrivite. Aş vrea să-ţi spun lucruri pe care în adâncul sufletului tău le ştii deja, unele care sigur ţi s-au mai spus şi pe care „vrei să le auzi din nou”, cum ar zice Bodo

Nu te mai uita la cei din jur, ei nu contează. Ei nu sunt tu, nu au aceleaşi experienţe, nici acelaşi IQ, nici aceleaşi emoţii şi nici aceiaşi oameni în jurul lor. Nu uita, fiecare om este unic în felul său.

Nu îţi raporta faptele la ei, nu alege hainele pe care le porţi după gusturile sau vorbele lor, nu îţi reţine râsul în public, nu te teme să dansezi în public. Aici nu este o întrecere – oamenii ajung întotdeauna acolo unde trebuie să ajungă. Nu purta ranchiună şi nu te întoarce la trecut decât pentru amintirile frumoase – uşor de zis, greu de făcut… mai puţin greu dacă te obişnuieşti cu ritmul acesta.

Nu te mai compara cu alţii. Singura persoană cu care trebuie să te compari este cine ai fost tu ieri. Ai mai auzit asta, nu ştiu cine a spus-o, dar are dreptate. Nu trebuie să dovedeşti nimic nimănui. Necomparându-te cu nimeni, trebuie să nu compari nici pe ceilalţi indivizi între ei. Nici emoţiile lor, nici felul în care le exprimă, nici felul în care îşi ţin părul.

Oamenii din jurul tău ţin la tine mai mult decât îţi vor arăta. Nu trebuie să măsori afecţiunea celorlalţi în cadouri. Şi nu trebuie nici să te rezumi la timpul petrecut împreună sau la numărul de pupici per minut. Oamenii iubesc în feluri diferite şi îşi organizează diferit afecţiunile, de aceea şi modul în care ei cred că îţi dau de înţeles că ţin la tine va diferi de la cer la pământ de la om la om, la om, la om, la om, la om… lista poate continua, pentru că întotdeauna vor ţine la tine mai mulţi oameni decât ai crede.

Toţi oamenii te văd cu mai puţine defecte decât îţi observi tu. Acesta este un fapt dovedit. Primeşte complimentele şi nu încerca să le justifici sau să le contraargumentezi. Doar lasă-le să te încarce.

TU eşti tu, nu mama ta, nu tatăl tău. Tu eşti toate lucrurile care ţi s-au întâmplat, toate celulele care s-au dezvoltat, toate alegerile pe care le-ai făcut, toate alegerile pe care nu le-ai făcut şi, într-un final, ceea ce îţi doreşti să fii. Aşa cum spunea Twain nu ştiu unde, dacă vrei să fii fericit, fii! Fericirea este o alegere şi indiferent de toate lucrurile materiale şi nemateriale care ar fi pe lista ta către fericire, până la urmă nu o vei găsi decât în echilibrul interior. Înveţi din mers cum să nu te mai oftici pentru toate rahaturile neturceşti care ţi se întâmplă, înveţi din mers să vezi că toamna e rece şi udă, dar măcar e colorată frumos, înveţi din mers că mersul pe bicicletă nu este neapărat uşor, dar măcar nu îl vei uita în timpul iernii. Fericirea sunt învăţăturile toate, adunate, balansate, acordate cu vibraţiile tale interioare şi nu trebuie să o cauţi nici în nori, nici la ştiri, nici pe Facebook, nici la alţii, ci doar în tine.

Da, TU. Fericirea ta este în tine, acolo trebuie să o cauţi şi tot acolo o vei şi găsi. Pentru că eşti un om frumos. Poate nu ţi se spune destul de des, dar îţi spun eu: eşti un om frumos. Nu o femeie frumoasă, nu un bărbat frumos. Eşti un om frumos. Dacă vei accepta că eşti un om frumos pe dinăuntru se va vedea şi la exterior, nu mai căuta contraargumente. Le ştiu. Le am şi eu pe ale mele. Să le ignorăm!

Nu mai rămâne decât să închei…

Dragul meu om frumos, descruntă-ţi fruntea şi zâmbeşte. Pe dinăuntru sau pe dinafară, dar zâmbeşte. Zâmbeşte-mi!

Cu drag,

EU. 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: